Aronia Melanocarpa este una din cele mai puţin cunoscute fructe cu proprietăţi uimitoare asupra organismului. Cu fructe negre şi un gust uşor astringent şi amărui, dar foarte bogată în nutrienţi, aronia Melanocarpa este cea mai bună variantă care poate fi consumată de către persoanele care ţin la sănătatea lor şi a membrilor familiei.

Când a început să fie cultivată specia Aronia Melanocarpa şi unde?

Aronia Melanocarpa a fost adusă în Europa în secolul XX la început, întâi în ţările scandinave, în Rusia şi apoi în Polonia şi Austria. La momentul actual se cultivă şi în România, unde s-a adaptat perfect, iar numărul plantaţiilor ecologice cu această plantă creşte de la an la an.

Aronia Melanocarpa cu fructe negre mai este cunoscută şi sub numele de scoruş negru, fiind subiectul mai multor cercetări legate de antioxidanţii pe care îi conţin şi de cantitatea de vitamina C, impresionantă în comparaţie cu alte fructe care sunt recunoscute pentru aceste proprietăţi. Concluzia pe care au tras-o experţii în legătură cu aceste fructe este aceea că au cel mai mare nivel de vitamina C, antociani şi proantocianidine comparativ cu alte superfructe deja cunoscute şi supuse cercetărilor.

Cea mai mare plantaţie de Aronia Melanocarpa se afla la momentul actual în România satul Charlottenburg, în judeţul Timiş, de peste 7 ani, departe de agitaţia urbană, în pământ care nu este tratat cu pesticide, în aer curat şi într-o zonă idilică.

În topul alimentelor bogate în vitamina C, aronia Melanocarpa ocupă o poziţie fruntaşă

Vitamina C este foarte importantă pentru dezvoltarea corespunzătoare a organismului. Aceasta vitamină este foarte necesară pentru biosinteza colagenului, a L-carnitinei şi în metabolismul proteinelor. Printre cele mai importante beneficii ale consumului alimentelor bogate în vitamina C sunt:

• repararea şi întreţinerea cartilajelor, a dinţilor şi oaselor;
• formarea proteinei cu rol important în sănătatea pielii, ligamentelor, tendoanelor şi vaselor de sânge;
• reducerea riscului apariţiei bolilor cronice şi cardiace;
• diminuarea riscului de acid uric din sânge şi prevenirea atacurilor de gută;
• îmbunătăţirea imunităţii;
• protejarea memoriei şi capacităţii de gândire.

Este important ca vitamina C să fie consumată în doze de 65-90 mg la zi, până la maxim 2000 de mg la zi. Deficitul de vitamina C duce la scrorbut, manifestat prin oboseala, stări de rău, inflamatia gingiilor, precum şi prin depresie, slăbirea dinţilor şi apariţia anemiei. Scorbutul poate fi fatal, dar este din ce în ce mai rar în ţările dezvoltate.

În top cele mai bogate fructe în vitamina C efectuat de specialişti în urma unor teste şi cercetări intense în acest sens se numără:

• aronia Melanocarpa, bogate în substanţe nutritive, vitamina C şi antioxidanţi;
• măceşele, pe locul 2, cu o concentraţie de 2000 mg de vitamina C per 100 grame de fructe de măceşe;
• catina, pe locul al treilea, fiind denumită ginsengul românesc;
• strugurii, foarte bogaţi în vitamina C şi antioxidanţi;
• zmeură, cu un profil nutriţional impresionant, dovedindu-se bogată în vitamina C;
• ananasul, una din cele mai sănătoase fructe cu zero grăsimi, vitamine, minerale şi substanţe nutritive necesare organismului are un conţinut ridicat de vitamina C;
• citricele sunt surse de vitamina C importante care pot îmbunătăţi starea sistemului imunitar şi pot menţine sănătatea pielii;
• kiwi, foarte bogat în vitamina C, cu 90 de mg pe sută de grame;
• litchi, un fruct mai puţin cunoscut, care conţine 72 mg vitamina C per kilogram;
•  căpşunele, cu un conţinut de 54 de mg de vitamina C la sută de grame.