Fondurile pe actiuni pandesc momentul in care Ordonanta de modificare a pragului la SIF-uri va fi publicata in Monitorul Oficial
Desi valoarea activelor nete nu le permite sa achizitioneze pachete de 1%, fondurile intentioneaza sa-ti majoreze detinerile la SIF.
Fondurile nu pot plasa de regula mai mult de 5% din active in actiunile unui singur emitent decat cu acordul CNVM (pentru actiunile listate la categoria I a bursei se poate ajunge pana la 10%). Cum 1% dintr-un SIF- de pilda Moldova- reprezinta 6,22 milioane lei, inseamna ca un fond mutual pe actiuni ar trebui sa aiba active de peste 60 milioane de lei pentru a cumpara 1% din fiecare SIF, suma de care nu dispune decat Simfonia, cel mai mare fond monetar (la nivelul UNOPC, activul net reprezenta la sfarsitul luni iunie doar 331 milioane lei). Cele mai mari fonduri care investesc preponderent la bursa – Napoca si Intercapital, cu active de aproximativ 12 milioane lei fiecare – ar putea doar sa isi creasca ponderea plasamentelor in actiuni SIF, fara sa poata atinge totusi noul prag de detinere la nici o societate de investitii. De altfel, cele doua fonduri au achizitionat procente apropiate de 0,1% la cateva societati de investitii, si intentineaza sa isi rotunjeasca detinerile cu ajutorul noilor subscrieri.
Cine se (mai) asaza la masa SIF?
Limita de 0,1% putea fi driblata printr-un manunchi de firme si interpusi care achizitionau actiuni in nume propriu dar apoi faceau procuri pentru reprezentare in AGA pe numele adevaratului finantator al suveicii. Asa au aparut Catalin Chelu si Dinel Staicu, care ameninta sa preia controlul la SIF Oltenia, ori fondul american care a folosit persoane fizice din Cehia si Slovacia pentru a acumula pachete importante la SIF Banat-Crisana.
Majorarea limitei de detinere poate atrage investitori institutionali de anvergura care n-au vrut sa faca risipa de imaginatie pe spinarea actionarilor SIF, sau au fost mai scrupulosi cu resectarea legii. Este vorba de fonduri de pensii sau de investitii straine, de banci si de fondurile mutuale autohtone, care pot intra sau isi pot mari pachetele de actiuni SIF. Daca fondurile romanesti sunt limitate in decizii de valoarea activelor, bancile se pot dovedi mai active pe piata de capital in perioada urmatoare, pe masura ce preocuparea obsesiva pentru cresterea sectorului de retail incepe sa paleasca. Totusi, sa remarcam ca revirimentul SIF s-a vazut instantaneu in structura unor fonduri, Intercapital crescand foarte repede ponderea actiunilor cotate in portofoliu de la 30% la peste 60%, in conditiile in care SIF-urile reprezinta peste jumatate din acestea.Oricum, pentru cine le detine in portofoliu, SIF-urile pot oferi in continuare satisfactii. „Actiunile societatilor de investitii financiare s-au repozitionat la un nivel superior de pret ca urmare a emiterii ordonantei privind majorarea pragului de detinere, iar pe termen mediu evolutia lor este promitatoare”, spune Cristian Tudorescu, analist financiar la Vanguard.
4 Argumente pro-SIF
– bursa are un start lansat toamna iar actiunile SIF pot deveni vedete pe masura ce investorii straini afla de modificarea pragului de detinere;
– calcularea activului net unitar se poate face in curand pentru societatile listate din portofoliu pornind de la media ultimelor 3 luni si nu pentru ultimele 12 luni;
– privatizarea BCR va repune in discutie subevaluarea pachetelor de 6% detinute de fiecare SIF (in portofoliul societatilor de investitii acestea sunt prinse la valoarea contabila);
– scaderea dobanzilor bancare va scoate in evidenta randamentul la dividend oferit de actiunile SIF (3-5% in prezent).
SIF, actiuni de… 2 lei (noi)
„Ne apropiem de 0,1% din actiunile a patru societati de investitii (mai putin Muntenia) si suntem interesati sa ne crestem ponderea in masura in care valoarea activelor nete ne-o va permite. Un obstacol il poate reprezenta insa cresterea pretului actiunilor, pachetele pe care le avem deja pot depasi in acest fel de limita de 5% din activul net total. Cred ca nivelul cotatiilor SIF ar putea ajunge pana la 2 lei/actiune in perioada urmatoare.”
Walter Blaj, director executiv Globinvest
„Am prins trenul SIF chiar inainte de aparitia ordonantei, mizand pe faptul ca e bine sa iti consolidezi portofoliul vara. Acum detinem aproximativ 13,5% din active in actiuni SIF si luam in calcul o crestere moderata a expunerii, in functie de piata (regula de baza pentru KD Maximus este evitarea volatilitatii excesive).”
Ioan Mincu Radulescu, presedinte KD Investments
Top detineri Napoca si Intercapital (% din activ net total, 30 iunie)
Cele mai mari detineri/Locul Napoca: activ net 11,9 mil. lei, pondere actiuni cotate: 72,7% Intercapital: activ net 12 mil. lei, pondere actiuni cotate: 63,4%
1 SIF Oltenia – 6,78 SIF Oltenia – 7,7
2 SIF Banat-Crisana – 6,31 SIF Moldova – 7,1
3 SIF Transilvania – 5,26 International Leasing – 6,3
4 SIF Moldova – 4,97 SIF Muntenia – 6
5 BRD – 3,84 SIF Transilvania – 5,1
6 Rompetrol Rafinare – 3,77 Turbomecanica – 3,3
7 Banca Transilvania – 3,41 Policolor – 2,8
8 Turbomecanica – 3,36 Broker – 2,7
9 MJ Maillis – 2,57 Socep – 1,9
10 Compa – 2,45 Argus – 1,6
Sistemul RBL de economisire-creditare are costuri incerte
Potentialii clienti ai Raiffesisen Banca pentru Locuinte (RBL) nu stiu care este dobanda anuala efectiva pe care o vor suporta.
Agentii RBL au „vandut” bine prima oferita generos de stat – 30% din suma economisita, redusa recent la 15% – si dobanda aferenta imprumuturilor, de 6% in lei. Dovada si cele 43.000 de contracte de economisire-creditare incheiate de RBL in primula an de functionare. Cum perioada minima de economisire este de 18 luni, banca nu a acordat inca primele credite (acest lucru se va intampla la sfarsitul acestui an). Chiar daca o parte din cei care care au inceput sa economiseasca au facut-o cu gandul la prima de aproximativ 8 milioane lei vechi (subventia statului era limitata initial la salariul mediu brut pe tara) si vor fi tentati sa inapoieze repede banii, majoritatea clientilor vor primi la sfarsitul perioadei de economisire o suma egala cu cea adunata, pe care o vor rambursa treptat pana la scadenta, in rate care includ dobanda de 6% la sold. Or, avand in vedere ca este vorba de un credit, normal ar fi fost ca cei care au incheiat deja contracte sau vor sa o faca in viitorul apropiat sa poata compara dobanda anuala efectiva (DAE) aferenta acestuia cu ce mai exista prin piata. Acest lucru nu se intampla in acest moment, dupa cum ne-au declarat reprezentantii RBL, banca nu a calculat deocamdata costurile totale ale creditului.
Acestea ar putea adauga in opinia noastra inca 2-3 procente peste dobanda afisata de 6% (exista un comision de acordare de 3%, unul pentru deschiderea de cont-1% din suma totala contractata si un comision anual de administrare de cont, de 12 lei noi), care nu mai pare in acest caz la fel de atractiva. Sa nu uitam costul suplimentar dat de blocarea economiilor la o dobanda mult sub piata (3% pe an), acesta nemaiputand fi la fel de bine acoperit de prima de stat-plafonata intre 100 si 130 euro pe an, in cazul unor sume mai mari economisite lunar. In acest fel, cineva ar putea sa evalueze in cunostiinta de cauza avantajele economisirii sumelor necesare modernizarii locuintei sau cumpararii uneia noi, fata de un imprumut bancar clasic, eventual unul in valuta care beneficiaza in aceasta perioada de avantajul aprecierii usoare a leului. Pana atunci, ramane sa-i credem pe cuvant pe purcelusii simpatici din reclama produsului. Marketingul a mai castigat o batalie.