Cu ceva timp in urma am citit ca primarii oraselor Timisoara, Arad, Oradea si Cluj-Napoca s-au intalnit pentru a promova o „axa de dezvoltare”. Aceste orase se afla la (spre) granita de vest a Romaniei si au cunoscut o dezvoltare intensa in ultimele doua decenii – exprimata si de avantul industriei IT.
Citeste toate textele scrise de Daniel Daianu pentru Ziare.com
Cand am aflat despre aceasta initiativa, mi-am adus aminte de un dialog pe care l-am avut acum mai bine de un deceniu la Timisoara, la Camera de Comert si Industrie. Fusesem invitat sa fac o prezentare privind mersul economiei si, intre altele, am spus ca as vedea legaturi mai stranse intre Timisoara si Arad, avand in vedere apropierea geografica; ca se poate imagina dezvoltarea unei conurbatii in Banat, cu reverberatii dincolo de aceasta regiune.
Cu riscul de a ofensa orgolii locale, am spus atunci ca mi se pare cu sens ca un aeroport modern sa deserveasca cele doua orase (nu vedeam logica ca cele doua municipii, aflate la cca 60 de km unul de celalalt, sa aiba fiecare aeroport cu pretentii) . Acum exista numai aeroportul de langa Timisoara, ceea ce valideaza rationamentul meu de atunci.
Cativa ani mai tarziu am fost invitat sa tin o prelegere la o universitate din Oradea. Cu acel prilej, am fost invitat de primarul orasului sa vizitez „parcul” industrial ce era in formare si care intre timp a devenit tot mai puternic; a devenit si un „atractor” de fonduri europene bine puse la lucru. Si in conferinte la UBB, la Cluj-Napoca, am mentionat nevoia de colaborare intre marile orase ca si beneficiu de a avea centre academice puternice.
Orasele hub economic
Am vizitat de mai multe ori orase mari din Moldova si in prelegeri pe care le-am avut la universitati si in fata unor cercuri de afaceri am pledat ca relatiile intre Iasi si Bacau sa se dezvolte, ceea ce unii ar putea vizualiza drept o alta „axa”; vedeam o Moldova cu orasele sale mari in dezvoltare si colaborare, care sa o ajute in ansamblu prin vigoare industriala si efecte de antrenare in localitatile mai mici.
Nu putini subestimeaza ca la Bacau sunt fabrici ce produc dispozitive ultrasofisticate pentru industria de aparare, ca o intreprindere precum Aerostar se afla acolo. Moldova, din pacate, are o infrastructura mai precara decat Transilvania, in conditiile in care infrastructura este un handicap in general pentru Romania.
Constanta este portul mare al tarii si poate fi si mai important avand in vedere mutatii de „greutate specifica” in economia globala ca si concretizarea in zona a parteneriatului strategic dintre Romania si SUA.
Craiova poate creste tot mai mult economic prin prezenta industriei auto si a altor ramuri industriale. Cu o legare mai buna prin rute de transport, Craiova poate fi atractor industrial pentru Banie si dincolo de granitele acesteia.
Un aeroport international la Brasov il poate ajuta sa redevina pol economic de frunte in Romania. Sibiul are greutate din multe puncte de vedere si sunt de pus in constelatia regionala alte orase din jurul Brasovului.
Bucuresti continua sa detina foarte mult ca pondere in formarea PIB-ului. Si daca ne gandim ca Ploiesti (in sine, un oras cu valente industriale) este la numai 60 de km distanta existand acum si autostrada de legatura, plus aria metropolitana in extindere din jurul Bucurestiului, intelegem ca este loc de mai mult.
Politici publice se cuvine sa incurajeze dezvoltarea armonioasa a Romaniei. Initiativa primarilor din vestul tarii merita sa fie copiata de alti primari, fiindca exprima nevoia de colaborare, de utilizare cat mai buna a resurselor.
Am schitat o harta cu orase drept „hub-uri” economice, care daca ar beneficia de o infrastructura mai buna ar crea sinergii mai puternice, ar ajuta la dezvoltarea unor lanturi de productie care sa armonizeze dezvoltarea Romaniei (ar atenua din decalajele economice dintre regiuni), ar stimula dinamici de productivitate care sa sustina salarii/venituri mai mari ale cetatenilor; astfel, s-ar atenua din exodul de forta de munca.
Asa cum un avion are nevoie de portanta, de motoare, se poate gandi ca marile orase, cu o dezvoltare urbana desteapta (de inclus aici conceptul „smart city”) si cu legaturi intre ele prin infrastructura mai buna (autostrazi, drumuri rapide, cai ferate etc), pot asigura portanta economiei romanesti.
Gospodarii oraselor (primari, consilii judetene) au de administrat resurse proprii, pe cele alocate din bugetul central, fonduri europene; starea financiara a unui oras conteaza pentru iesirea pe piete de obligatiuni.
Cu cat un oras este mai atractiv si ofera un mediu pentru afaceri mai prietenos, cu cat investitiile locale (publice si private) sunt mai solide, cu atat mai bine pentru locuitorii sai, pentru zonele contigue. Exista proiecte de anvergura regionala, unele cu importanta la nivel national. Altfel spus, ele pot fi judecate prin prisma unui Master Plan infrastructural al Romaniei, ca stat membru al Uniunii Europene.
Sudul si estul Romaniei trebuie sa tina pasul cu vestul tarii
Decalaje mari nu sunt bune pentru oameni la nivel individual si nu sunt bune nici pentru viata economica, sociala si politica in ansamblu.
Ne mai putem trezi si cu resucitarea unor idei de accentuare a unor „autonomii”. Daca ne gandim ca Europa (UE) este macinata de tendinte de fragmentare, de miscari separatiste, intelegem de ce dezvoltarea echilibrata a tarii este un deziderat social, economic, politic si geopolitic.
Daniel Daianu este membru in consiliul de administratie al BNR, fost prim-vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) si fost ministru al Finantelor.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
