Daca municipalitatea nu reactioneaza, promisiunile raman neimplinite
Investitorii tin banii in portofel pana cand municipalitatea va trece de la vechile promisiuni la un plan concret de dezvoltare a Centrului vechi al Bucurestilor.
Pe Lipscani este pustiu. Micii afaceristi din zona isi trag obloanele rand pe rand. „Nu mai e vad”. De cand municipalitatea a interzis circulatia in zona pentru a incepe reabilitarea infrastructurii din Centrul istoric, negustorii pierd clienti si bani. Cei mai afectati sunt cei cu galerii de arta. Se mentin pe linia de plutire carciumile si terasele. O data cu ploile de toamna vor pierde si ele. A aparut un restaurant nou, pe langa Hanul lui Manuc, dar este gol.
Pierderi medii de 50%
AICI este Asociatia Investitorilor din Centrul Istoric, o organizatie nascuta anul acesta pentru sprijinirea intereselor celor care au bagat bani in activitati comerciale in zona. Interese afectate grav de hotararea primarilor Adriean Videanu si Liviu Negoita de a limita accesul autovehiculelor pe strazile ce vor fi refacute. Nemultumirea este cu atat mai mare, cu cat, la sase luni de la inchiderea zonei pentru reabilitare, nu s-a facut nimic, desi primele cupe de pamant ar fi trebuit sa fie scoase la inceputul lui septembrie. Proiectele anuntate cu surle si trambite au ramas simple intentii generoase. Afaceristii se plang ca municipalitatea le-a alungat clientii, iar unii dintre ei se gandesc sa inchida taraba si sa plece.
Potrivit unei statistici prezentate saptamana trecuta de asociatie, o data cu inchiderea vadului comercial, firmele inregistreaza pierderi medii de 50%. Documentul arata ca 84% din afaceri merg rau sau foarte rau, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. 92% din cei cu afaceri in zona considera aprovizionarea ca fiind deficitara. In ceea ce priveste siguranta, 49% afirma ca au avut mari probleme in ultimele sase luni. In fine, 80% din afaceristi estimeaza ca zona va arata la fel sau chiar mai rau in urmatorii cinci ani. O cifra care arata starea de spirit in randurile celor care ar trebui sa aiba un rol decisiv, alaturi de municipalitate, in schimbarea infatisarii Centrului vechi. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt sceptici si nu mai au incredere in proiectele Primariei. Motivul: primarul general, Adriean Videanu, nu a venit nici pana acum cu un plan de dezvoltare. Iar in lipsa acestui plan, nimeni nu are de gand sa scoata vreun ban din buzunar.
Videanu anunta investitii de 30 milioane de euro
Investitia in reabilitarea infrastructurii din perimetrul Centrului vechi este estimata de primarul Adriean Videanu la 29,5 milioane de euro. Ea este finantata dintr-un credit BERD (9,5 milioane de euro) si din emisiunea de euroobligatiuni (20 milioane de euro). Banca Nationala este cofinantator al proiectului. BNR urmeaza sa investeasca in renovarea propriului sediu, situat in Centrul vechi. Lucrarile vizeaza infrastructura subterana si supraterana, precum si consolidarea si reabilitarea fatadelor unor cladiri care au rang de monument istoric si sunt administrate de municipalitate.
„Nici o companie financiara nu va aloca bani…”
„Este nevoie de un master planning, un plan de dezvoltare cu componente sociale si economice. Necesarul de investitii in aceasta zona este de 400-500 milioane de euro, ceea ce inseamna lucrari de reabilitare si investitii in business-ul de aici. Iar acesti bani nu vor veni dintr-o sursa publica, ci privata. Nici o companie financiara nu va aloca bani cat timp nu va exista un plan de dezvoltare. Exista, intr-adevar, un plan de urbanism zonal, dar el nu da solutii din punctul de vedere al atragerii de investitii sau nu rezolva problemele sociale, ale celor care locuiesc ilegal”, spune Teodor Frolu (foto medalion), reprezentant al AICI. Compania lui Frolu, DC Communication, este una dintre cele 20 de firme-fondatoare ale asociatiei. Din datele furnizate de AICI, valoarea totala a investitiilor facute de membrii asociatiei este in jur de 10 milioane de euro, iar cifra totala de afaceri a membrilor este 20 milioane de euro anual. Investitorii din asociatie asigura un loc de munca pentru 500 de oameni.
Ce propune AICI
– Deschiderea unui birou de informare in zona, capabil sa prezinte planul de interventie si sa colecteze solicitarile cetatenilor
– Revenirea la utilizarea zonei ca spatiu de parcare, dar organizata si cu taxa
– Prezentarea unui plan de dezvoltare pe 5 ani. Planul trebuie sa cuprinda etapele si dezvoltarile ce urmeaza sa aiba loc, luandu-se in considerare toate elementele revitalizarii: dezvoltarea comerciala, conditii atractive de locuit, dezvoltarea infrastructurii, a transportului public, precum si accesul in zona prin integrarea Centrului istoric in planul urbanistic si de transport al Bucurestilor.
