Anul constructiei nu influenteaza decisiv pretul imobilului Avantaje si dezavantaje: o cladire veche are valoare istorica, una noua rezista mai bine (cel putin teoretic) la un eventual seism.
Paradoxal, „varsta” casei nu reprezinta un argument decisiv in stabilirea pretului. Daca ne uitam pe anunturile de mica publicitate, vom observa ca intre vilele construite in perioada dintre cele doua razboaie mondiale si cele realizate dupa anul 2000 aproape ca nu exista diferente. Adica e posibil sa gasim o casa veche mai scumpa decat una noua, dar si viceversa. Practic, cine dispune de o suma mai mare de 100.000-200.000 de euro poate opta pentru oricare din cele doua variante, daca se intelege la pret cu proprietarul. Pretul la metru patrat oscileaza intre limite foarte largi, de la 500 la 1.500 euro/mp, dar aceasta plaja e valabila pentru ambele categorii.
Mai degraba conteaza influentele devenite clasice pe piata imobiliara: zona, suprafata, numarul camerelor, apropierea de marile bulevarde si de alte obiective de interes cum ar fi statiile mijloacelor de transport, pietele, supermarketurile etc.
Farmecul arhitectonic al trecutului
Dar exista si componente care tin efectiv de perioada in care a fost realizata cladirea. Si care au un cuvant greu de spus in pret. Inainte de al doilea razboi mondial, cu precadere in anii 1920-1940 s-a construit „cu personalitate”. In Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si alte orase din tara pot fi vazute imobile ce dateaza din 1900. Indiscutabil acestea au o arhitectura aparte, amanunt ce le sporeste valoarea. Cu atat mai mult urca pretul in situatia cand casa a fost locuita (chiar si pentru un interval scurt de timp) de o personalitate a vremii – un scriitor sau un mare om politic.
Cand vorbim despre imobilele vechi, dar bine pastrate, acestea pot fi comparate, in 90% din cazuri, numai cu unicate realizate dupa 1995-2000. Si asta pentru ca pe timpul lui Carol al II-lea nu prea se ridicau asa-numitele „ansambluri rezidentiale”, in care vilele seamana una cu alta. (Existau si cartiere compacte, cum ar fi cel din Vatra Luminoasa, dar acestea erau destinate populatiei cu venituri reduse).
La 1.000 euro/mp gasesti orice fel de vila
Sa luam un exemplu. O vila cu subsol, parter, etaj si mansarda, situata in apropiere de Calea Victoriei, costa 330.000 lei. Suprafata construita e de 265 mp, cu un teren liber de 90 mp. Interior renovat, cu gresie, parchet, faianta, hidrofor si centrala termica proprie. Daca scadem terenul liber, vom vedea ca „picam” pe la 1.000-1.100 euro/mp, putin mai mult decat o rezidentiala din Baneasa-Pipera, dar mai putin comparativ cu o vila din Dorobanti.
In acelasi timp, trebuie spus ca proprietarul unei asemenea cladiri interbelice isi asuma o misiune suplimentara. El are dreptul la lucrari de consolidare, dar fara sa modifice aspectul initial la exterior. Inauntru e liber sa decoreze dupa ultimele racnete ale modei. Chiar pare interesant sa deschizi usa in secolul 19 si sa te pomenesti in secolul 21.
Informati-va inainte de a cumpara
Marea problema a imobilelor de orice varsta o reprezinta eventualitatea unui cutremur. „Piata imobiliara ofera o varietate de case individuale, vechi sau noi, cladiri care par de multe ori chilipiruri”, affirma Emil Sever Georgescu, sef de laborator la INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor). „Sunt suficiente cazuri in care cineva trece la achizitia unui teren pentru o viitoare constructie ori la cumpararea unui apartament sau a unei cladiri de locuit fara a se informa aproape deloc despre cerintele de rezistenta (in special la seism) si amplasament, precum si la posibilitatile de reamenajare sau modificare, iar ulterior constata ca a investit in ceva vulnerabil si departe de a fi valorificabil superior.
Trebuie cunoscut ca, deoarece seismele distructive de Vrancea se manifesta la intervale de timp de ordinul deceniilor, aproximativ 58% din populatie nu a trait evenimente seismice importante si poate sa nu acorde atentie aspectelor care conditioneaza rezistenta la miscari seismice. In zonele expuse cutremurelor superficiale si crustale, cu intervale de revenire mult mai lungi, populatia fara experienta proprie poate ajunge la 100%”, a mai precizat Emil Sever Georgescu.
Dupa razboi s-a construit la norma
Cladirile ridicate dupa razboi, mai ales cele din anii ’80, pot fi considerate mai sigure din acest punct de vedere. Ideea este ca proiectantii, avand experienta cutremurelor puternice, in special cele din 1940 si 1977, au stiut cum sa gandeasca structurile de rezistenta.
Aceasta experienta explica, probabil, si faptul ca in 1977 blocurile comuniste au trecut socul mai bine decat cele interbelice. Este, se pare, una dintre putinele lor calitati. In acei ani s-a construit mult, dar „la norma”, confortul fiind sacrificat in folosul cantitatii. Industria imobiliara s-a reluat in anii ’90, cand au aparut si cladiri individuale, dar s-a declansat si moda ansamblurilor rezidentiale.
Recomandari anticutremur
„Pentru a preveni sau reduce efectele negative ale unui seism, e bine sa respectam cateva recomandari generale:
– Este bine sa se cunoasca un minim de legislatie, in primul rand cea care sta la baza vanzarii-cumpararii de terenuri si cladiri, respectiv a emiterii autorizatiilor de construire (inclusiv termenii de PUG, PUD, AC, PAC, PTE, POT, CUT ).
– Potentialii clienti nu trebuie sa se lase pe seama oricarei agentii imobilare decat cu conditia ca reprezentantii acestora sa aiba o calificare tehnica, astfel incat sa raspunda, dincolo de nivelul pretului negociabil, la un minim de intrebari privind caracteristicile zonei, varsta, starea si tipul constructiei etc.
– Este strict necesar sa angajeze sau sa delege cu procura persoane competente pentru partea legal-financiara, dar sa apeleze si la „avocatii tehnici” – specialisti: un arhitect pentru aspecte generale si un inginer de structuri – inginerie seismica pentru problemele de zonare/microzonare seismica si siguranta, care vor inspecta pe teren cladirea.
– Daca nu este posibila imediat consultarea unui adevarat specialist, exact atunci cand se iveste „ocazia”, tranzactia trebuie amanata cu diplomatie fara a se da aconto sau a se precontracta achizitia la agentie sau la notar, mai ales pentru aspecte care implica sume mari”.
Dr. ing. Emil Sever Georgescu, seful Laborator Evaluarea riscului seismic si prevenirea dezastrelor din cadrul INCERC
Experienta franceza: proprietarul renoveaza pe banii lui
„In 1969, scriitorul Andre Malraux, pe atunci ministrul Culturii in Guvernul De Gaulle, a initiat o lege care l-a costat ministeriatul, dar care a dat rezultate in Franta, fiind preluata ulterior si de alte tari din Uniunea Europeana. Conform legii, fiecare proprietar de imobil era obligat ca la un anumit interval de timp sa-si improspateze fatada pe banii lui. S-au acordat trei ani de gratie, dupa care s-au perceput amenzi suficient de mari, aplicabile periodic. Desigur, au aparut si critici, indeosebi din mediile socialiste. Reglementarea avea un indiscutabil caracter impopular. Pana la urma s-a demonstrat ca decizia a fost productiva. Oamenii au inteles ca a fi proprietar implica atat drepturi, cat si obligatii. Iar banii necesari s-au gasit. Cei care nu dispuneau de resurse financiare au recurs la diverse solutii: au inchiriat spatiile excedentare ori s-au mutat in localitatile apropiate, administrandu-si cu succes imobilele din Paris. In prezent, orasele Frantei, in special capitala tarii, arata splendid, astfel ca nimeni nu mai contesta eficienta Legii Malraux”.
Artur Silvestri, director general la SGA Institutul de Consultanta Imobiliara
Strabunicii aveau locuinte solide
„Pare surprinzator, dar unele case construite in 1900 sunt mai rezistente decat cele din ziua de azi. Pe vremea aceea se faceau ziduri groase, de pana la 50 cm grosime, iar caramizile erau puternice. La ora actuala, casele au ziduri de 27-35 cm. De asemenea, sistemul de grinzi din lemn folosit in prima jumatate a secolului trecut are avantajul ca e foarte elastic si preia bine socurile. In pofida trecerii anilor, unele grinzi s-au pastrat destul de bine. Intr-adevar, o cladire veche nu e chiar usor de intretinut. Conform legii, trebuie respectata arhitectura de epoca, deci materialele utilizate la refacerea fatadei se vor alege cu grija, pentru ca la sfarsit, aceasta sa semene leit cu originalul. Ferestrele pot fi de tip termopan, dar din lemn stratificat, de aceeasi culoare cu ramele initiale. La interior nu te opreste nimeni sa amenajezi dupa ultima moda, cu gresie portelanata, cu spoturi luminoase, sau alte elemente de modernism. Nu trebuie uitat insa ca la imobilele noi, in special cele realizate dupa 1977, proiectantii au beneficiat de experienta marilor cutremure, astfel ca din acest punct de vedere, ele sunt mai bine pregatite sa infrunte un seism”.
Fanel Voinea, general manager la Voinea Construct
Cat mai costa parchetul si gresia
Indiferent ca avem o casa noua sau una veche, din cand in cand simtim nevoia sa mai schimbam cate ceva. Iata cateva preturi la magazinele Praktiker pentru diferite materiale de constructii: parchet laminat Clever Snap HDF de 6 mm – 194.900 lei/mp; parchet din lemn masiv de fag – 329.900 lei/mp; dusumea din lemn de rasinoase – 369.900 lei/mp; mocheta Mercedes – 54.900 lei/mp; linoleum – 69.900 lei/mp; lambriu de pal – 114.900 lei; lambriu din molid – 249.900 lei; glaf de fereastra – 309.900 lei; faianta Dunia – 249.900 lei/mp; gresie Dunia – 309.900 lei; vopsea lavabila Ecoplast pentru interior la bidon de 15 litri (acopera 180 mp pe strat) – 899.900 lei; vopsea lavabila pentru interior Alpina la bidon de 9 litri (acopera 70 mp pe strat) – 389.900 lei; placa bituminoasa Aqualine (2.000×930 mm) – 279.900 lei.