Investitorii vor putea gasi mult mai usor „banii de acasa” cu care cofinanteaza un proiect SAPARD.
Suna tehnic: „Statul acorda beneficiarilor de proiecte SAPARD facilitatea de garantare a creditelor de cofinantare cu activele care urmeaza sa fie achizitionate”. Practic, aceasta inseamna o revolutie a sistemului, care va permite deblocarea procesului de absorbtie a fondurilor pentru agricultura.
Pana acum, cine dorea sa faca o investitie in agricultura si avea de gand sa ceara bani europeni de la Agentia SAPARD trebuia sa vina cu jumatate din bani de acasa. Daca nu-i avea, trebuia sa-i atraga: se ducea la o banca, cerea imprumutul si astepta.
Daca respectivul dorea sa porneasca un biznis in agricultura cu zahar sau cu „seminte oleaginoase”, rata de cofinantare privata crestea la 70%.
Mai trebuie spus ca Programul SAPARD functioneaza pe principiul rambursarii de cheltuieli efectiv realizate, nu pe cel al avansurilor spre decontare. Altfel spus, omul nostru ar fi trebuit sa aiba, de la bun inceput, toti banii si, pe urma, daca proiectul sau era eligibil, sa astepte ca Agentia sa-i returneze o parte din sumele cheltuite.
Dar: Desi SAPARD avea incheiate protocoale cu 28 de banci comerciale in vederea acordarii de credite pentru cofinantare, implicarea bancilor a fost sub asteptari. Nimeni nu s-a aruncat sa sprijine investitiile din acest domeniu, fie din cauza rentabilitatii reduse a sectorului agricol, fie din cauza gradului mare de risc, fie din lipsa de atractivitate a garantiilor puse la dispozitie de beneficiari.
Asa incat, investitorul agricol se vedea in imposibilitatea de a veni cu „banii de acasa”, partea de cofinantare. Iar statisticile UE pentru Romania sunt graitoare pentru slaba organizare si functionare a acestui domeniu: angajamentele incheiate, comparativ cu valoarea alocarilor financiare anuale scadente la plata in anul 2006, au fost de 69% din totalul fondurilor disponibile. Din banii primiti, ponderea majora (75%) o reprezinta proiectele de infrastructura locala. Rezulta ca investitorii privati, care au fost in stare sa scrie un proiect viabil, au reusit, pana acum, sa ia doar un sfert din sumele angajate.
Cum va fi de acum incolo
Alarmat de gradul scazut de atractivitate a garantiilor pentru creditele de cofinantare, Guvernul a decis sa renunte la un „management financiar excesiv prudential”, dupa cum se arata in expunerea de motive a Ordonantei nr. 46/2005, aprobata recent de Senat. Prin acest act normativ, Ministerul Agriculturii incearca sa faca mai usor accesul beneficiarilor la finantarea bancara, in conditiile in care le ridica interdictia expresa de a garanta eventualele credite de finantare cu activele achizitionate. Potrivit ordonantei, de acum incolo „statul le acorda beneficiarilor de proiecte SAPARD facilitatea de garantare a creditelor de cofinantare cu activele care urmeaza a fi achizitionate, prin asumarea riscului de nerecuperare a fondurilor platite necuvenit, ca urmare a neregularitatilor, in conditiile in care institutiile de creditare devin, astfel, creditori privilegiati”. Potrivit secretarului de stat in Ministerul Agriculturii, Danut Apetrei, aceasta facilitate va face ca rata de absorbtie a fondurilor SAPARD sa creasca, deoarece „exista numeroase proiecte eligibile care nu aveau sumele de cofinantare”.
Ce urmeaza
Reprezentantii SAPARD spun insa ca proiectele eligibile nu sunt nici pe departe atat de numeroase incat sa absoarba toate fondurile puse la dispozitie. Oficiali ai Agentiei subliniaza ca, in prezent, se primesc aproximativ 5 dosare pe zi, in conditiile unui „necesar” de 15. La sfarsitul lui 2007, investitiile din mediul rural ar trebui sa ajunga, doar prin Programul SAPARD, la circa 2,3 miliarde de euro. Din acesti bani, suma de 1,11 miliarde vine de la Uniunea Europeana, in timp ce de la bugetul de stat vor merge catre aceste investitii 365,92 milioane de euro. Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, promite ca institutia pe care o pastoreste pregateste si alte masuri pentru stimularea investitiilor: infiintarea, in baza unei legi, a caselor de credit rural destinate micii finantari din zona satelor, respectiv sprijinirea persoanelor care acceseaza fondurile SAPARD, prin oferirea unei garantii suplimentare, din partea statului, din fondul de garantare pentru IMM-uri.
„Subventiile sunt o prelungire a bolii”
„Suntem pregatiti sa alocam 300 de milioane de euro pentru fermieri, astfel incat sa fie absorbite in intregime sumele din Programul SAPARD. Vom incerca sa-i sprijinim pe cei care vor sa ia credite din fondul SAPARD, pentru ca aceste fonduri trebuie cheltuite. Subventiile sunt doar o prelungire a bolii. Noi avem la dispozitie fonduri, dar trebuie sa invatam sa le absorbim. Anul viitor este ultimul in care vom primi bani prin SAPARD si vreau sa-i absorbim pe toti”.
Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii
O treime din bani se duc pe apa Sambetei
Incepand de anul viitor, oportunitati noi pentru cei care au initiativa unor investitii in agricultura: orezariile si legumele ecologice.
Banii pentru agricultura se cheltuiesc greu, o treime din ei ramanand nefolositi (vezi tabelul alaturat). Birocratia aferenta accesarii acestor fonduri este infernala pentru un om care nu este obisnuit cu hartogaria. De aceea, proiectele de succes sunt cele intocmite de comunitatile locale si mai putin cele facute de simplii investitori agricoli. Ca sa obtii un fond european trebuie sa stii sa scrii un proiect viabil, iar primariile au fost primele care si-au permis sa apeleze la specialisti in domeniu: peste 600 de proiecte au fost, astfel, demarate, dintre care peste jumatate au fost finalizate. Pentru ce cer edilii locali bani? Potrivit datelor furnizate de Agentia SAPARD, dintre cele 555 de proiecte pentru care au fost avizate lucrarile de executie pana la sfarsitul lunii trecute, cele mai multe au vizat reabilitarea drumurilor si alimentarea localitatilor cu apa. Agentia SAPARD a contractat pana acum proiecte in valoare de peste 680 milioane de euro, din care au fost efectuate plati de circa 380 milioane euro.
In acest an, institutia le-a platit beneficiarilor 176 milioane de euro, reprezentand 85% din totalul sumelor ce trebuie consumate pana la sfarsitul anului. Agentia a semnat, pana in prezent, 1.719 contracte, cea mai mare parte a fondurilor alocate (490 milioane de euro) avand ca destinatie proiecte de dezvoltare si imbunatatire a infrastructurii rurale.
Care sunt, in 2006, domeniile-vedeta in care sa investiti
De la sfarsitul acestui an, romanii dornici sa investeasca in agricultura vor putea sa-si faca proiecte in domenii noi, nefinantate, pana acum, din bani europeni. Circa 200 de milioane de euro sunt disponibili pentru aceste masuri. Cele mai mari fonduri vin pe silvicultura. In premiera, romanii vor fi stimulati sa faca agricultura ecologica, fara a afecta mediul inconjurator. Iata cele patru domenii suplimentare in care investeste Uniunea Europeana in 2006:
– Silvicultura – 157 milioane de euro. Proprietarii de terenuri cu destinatie forestiera pot atrage sume cuprinse intre 6.000 si un milion de euro.
– Agricultura ecologica – 39 milioane de euro. Prin aceasta masura, care-i stimuleaza pe investitori sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural, se poate obtine un sprijin financiar nerambursabil pe o perioada de cinci ani. Astfel, puteti face o orezarie in zonele inundabile si veti primi 206 euro pe hectar sau puteti cultiva legume ecologice si obtineti un sprijin de 237 de euro pe hectar. Cei care se hotarasc sa-si transforme terenul arabil in pajisti vor primi 217 euro pe hectar in primul an si cate 91 de euro pe hectar in urmatorii patru.
– Controlul asupra calitatii produselor si protectia consumatorului – 41 milioane de euro.
– Constituirea grupurilor de producatori – 13 milioane de euro. Aceasta masura este menita sa-i faca pe micii producatori agricoli sa se asocieze. Daca aveti o ferma, o exploatatie forestiera sau una piscicola si va gasiti asociati, puteti primi un stimulent intre 10.000 si 20.000 de euro pe an.
