Într-o lume în continuă schimbare, obiceiurile de consum ale românilor evoluează în concordanță cu noile tendințe și priorități. În 2024, cheltuielile gospodăriilor sunt influențate de multipli factori, inclusiv de contextul economic, tehnologic și social. Iată principalele domenii în care românii își investesc resursele financiare în acest an:
1. Mâncare
România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul cheltuit pe mâncare, cu 23,7% din veniturile gospodăriilor.
Acest procent ridicat reflectă presiunea economică sub care se află mulți români, în condițiile în care salariile din țară sunt semnificativ mai mici decât în alte state membre ale UE. Datele Eurostat arată că Bulgaria se află pe locul doi în acest clasament, cu 18,9% din venituri direcționate către alimente.
Chiar și în contextul în care alte cheltuieli esențiale, precum cele legate de locuință, educație și sănătate, ocupă o parte semnificativă din bugetul gospodăriilor, cheltuielile alimentare rămân o prioritate majoră pentru români. Acest lucru subliniază dificultățile financiare pe care mulți concetățeni le întâmpină și impactul direct al acestora asupra calității vieții.
Într-o țară unde sărăcia este o realitate pentru mulți, gesturi extreme devin din ce în ce mai frecvente. Un exemplu tulburător este cazul unui bărbat din Baia Mare, care a amenințat că se va sinucide din cauza sărăciei și a condițiilor precare în care își creștea cei doi copii, alături de soția sa. Situații precum aceasta subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda inegalitățile și sărăcia din societatea românească.
În lumina acestor realități, este evident că îmbunătățirea nivelului de trai al românilor și reducerea disparităților sociale rămân priorități esențiale pentru guvern și pentru societate în ansamblu.
2. Călătorii
În anul 2024, călătoriile ocupă un loc deosebit de important în preferințele consumatorilor români, potrivit unui sondaj făcut la finalul anului 2023. Rezultatele acestui studiu arată că nouă din zece persoane sunt dispuse să cheltuiască la fel sau chiar mai mult pe experiențe în acest an, comparativ cu 2023. Aceasta denotă o tendință crescătoare în preferința pentru călătorii și alte activități experiențiale, în detrimentul cheltuielilor pe bunuri materiale.
Sondajul desfășurat pe un eșantion de 16.000 de consumatori, evidențiază o creștere semnificativă a interesului pentru călătorii și alte experiențe în 2024. Europa, fiind atractivă pentru peste 700 de milioane de turiști în anul precedent, continuă să fie una dintre cele mai căutate destinații pentru experiențe culturale, sportive și de explorare.
Printre experiențele preferate de consumatori în 2024 se numără călătoriile, evenimentele cu muzică live, activitățile în aer liber, excursiile culinare și cele de wellness. Aceste preferințe reflectă dorința oamenilor de a trăi momente de neuitat și de a acumula amintiri valoroase, care adaugă valoare vieții lor dincolo de posesiunile materiale obișnuite.
Principalul motiv pentru care oamenii aleg să investească în experiențe este valoarea „intangibilă” și de neînlocuit pe care o oferă acestea. Unicitatea experiențelor și posibilitatea de a crea amintiri de neuitat sunt aspecte esențiale. În plus, călătoriile și alte activități experiențiale facilitează conexiuni mai profunde cu ceilalți și oferă oportunitatea de a vedea lumea din perspective noi.
În contextul acestor descoperiri, prioritizarea experiențelor în fața bunurilor materiale reflectă o schimbare în valorile consumatorilor, care caută împlinire și sens în viață prin intermediul aventurilor și descoperirilor personale.
Așadar, dacă te uiți în portofelul tău de damă și ai bani puși deoparte, poate este timpul să te relaxezi. La fel și dacă ești bărbat.
3. Țigări
Un fumător român cheltuie o sumă considerabilă de bani pe țigări într-un an, iar cu noile măsuri de taxare introduse, acest cost se va ridica și mai mult. În medie, un pachet de țigări costă între 23 și 28 de lei. Făcând un calcul simplu, la un preț mediu de 25 de lei pe pachet și fumând un pachet pe zi, un fumător cheltuie aproximativ 9.125 de lei pe an doar pentru a-și întreține acest viciu.
Pentru cei care fumează un pachet de țigări la două zile, cheltuiala se reduce la 4.562 de lei pe an. Cu toate acestea, indiferent de frecvența consumului, sumele implicate sunt semnificative, iar impactul lor asupra bugetului personal poate fi substanțial.
De la 1 aprilie 2024, costurile pentru fumători se vor ridica în urma majorării accizei specifice la țigarete. Potrivit noilor reglementări, acciza va fi de 543,81 lei pentru fiecare 1.000 de țigarete. Acest lucru va determina o creștere a prețului de vânzare cu amănuntul al țigărilor și, implicit, o presiune financiară suplimentară pentru fumători.
Puterea de cumpărare a românilor în 2024
Puterea de cumpărare a românilor este în scădere și în 2024, conform estimărilor economiștilor. Deși România se bucură de unele dintre cele mai mici prețuri pentru bunuri și servicii din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat, puterea de cumpărare a locuitorilor săi este redusă.
Acest lucru nu este surprinzător având în vedere nivelul mai scăzut al veniturilor comparativ cu alte țări, iar inflația constantă din ultimii ani a condus la creșterea prețurilor la alimente, băuturi și îmbrăcăminte, apropiindu-se de nivelul celor din restul Uniunii Europene.
Potrivit Eurostat, în România și Bulgaria, bunurile și serviciile pe care un european dă, în medie, 100 de euro, costă doar 59 de euro pentru un român și tot atât pentru un bulgar, în timp ce un polonez plătește 61 de euro.
Pe de altă parte, cele mai mari prețuri sunt în țări precum Danemarca, unde aceleași bunuri și servicii costă 149 de euro, și în Irlanda sau Luxemburg, unde situația este similară.
Cu toate acestea, nu toate prețurile sunt reduse în România. De exemplu, costurile pentru alimente, băuturi, haine și încălțăminte se apropie de cele din restul Uniunii Europene. În schimb, cheltuielile pentru transport, ieșiri în oraș și întreținerea locuinței sunt mai mici.
Este evident că puterea de cumpărare a românilor va fi afectată și în 2024. Chiar dacă per total costul vieții este mai scăzut în țară, veniturile reduse contribuie la menținerea unei puteri de cumpărare scăzute. În contextul inflației ridicate și a dobânzilor la credite crescute, românii îndatorați plătesc mai mult pentru creditele contractate, ceea ce înseamnă că dispun de mai puțini bani pentru a achiziționa bunuri și servicii.
