Cel mai comun tip de presa de balotat in tarile industrializate de astazi este presa pentru baloti rotunzi. Produce baloti „rotunzi” sau „laminati” in forma de cilindru. Designul are un efect de impermeabilizare, pentru ca balotul sa reziste bine conditiilor meteorologice.

Iarba si reziduurile sunt infasurate in interiorul presei folosind curele cauciucate, role fixe sau o combinatie a celor doua. Cand balotul atinge o dimensiune predeterminata, in jurul sau se infasoara o plasa sau un fir, pentru a-si mentine forma. Partea posterioara a presei se deschide si balotul este descarcat.

Presa de balotat – cele mai comune modele

Balotii sunt completi la finalul etapei de mai sus, dar ei pot fi, de asemenea, inveliti in folii de plastic speciale, pentru ca deseurile sa isi mentina forma si sa nu se ude, prezentand riscuri pentru mediu. In general, presele de balotat rotunde cu camera variabila produc baloti cu diametrul de la 48 pana la 72 inchi (120 pana la 180 de centimetri) si latimea de pana la 60 de inchi (150 de centimetri). Balotii pot cantari oricat intre 500 si 1000 de kilograme, in functie de dimensiune, material si umiditate. Masinile de balotat rotunde mici (de asemenea, numite „prese de balotat rotunde mini” sau „roto-balotiere”) produc baloturi cu diametrul cuprins intre 51 si 56 de centimetri si latime intre 52 si 71 de centimetri, in general cantarind de la 40 la 55 de livre (18-25 de kilograme).

Initial conceputa de Ummo Luebben in jurul lui 1910, prima presa rotunda a aparut pe piata in 1947, cand Allis-Chalmers a pus-o in functiune. Initial a fost folosita pentru agricultura si la ferme. Urmatoarea inovatie majora a avut loc in 1965, cand un student absolvent de la Universitatea de Stat din Iowa, Virgil Haverdink, l-a cautat pe Wesley F. Buchele, profesor de Inginerie Agricola, pentru un subiect de cercetare pentru o teza de masterat. In anul urmator, Buchele si Haverdink au dezvoltat un nou design pentru o presa rotunda mare, finalizat si testat in 1966 si apoi denumit presa de baloti rotunzi mari Buchele-Haverdink.

In vara anului 1969, a aparut presa de balotat australiana, Econ Fagger Roller, cu un design care a facut un balot de 135 de kilograme (298 de livre). In luna septembrie a aceluiasi an, compania The Hawkbilt din Vinton, Iowa, l-a contact ​​pe dr. Buchele, cerand informatii, apoi a fabricat o mare presa de balotat rotunda, pentru a depozita corect paiele.

Datorita abilitatii de a misca balotii rotunzi pe o panta, acestia necesita un tratament specific pentru transportul si manipularea in conditii de siguranta. Balotii rotunzi mici pot fi deplasati cu mana sau cu echipament cu putere redusa. Balotii rotunzi mari, din cauza dimensiunii si greutatii lor (pot cantari 1 tona sau mai mult), necesita echipamente speciale de transport si mutare.

Cel mai important instrument de manipulare a balotilor rotunzi mari este varful balotului, care este, de obicei, montat pe partea din spate a unui tractor sau pe partea frontala a unui mecanism de derapare. Este introdus in centrul aproximativ al balotului rotund, apoi este ridicat si balotul este tras in jurul sau.