Cine indeplineste conditiile si vrea sa deschida un magazin cash&carry in Romania se impiedica de lege si de opozitia retelelor deja existente In comertul cash&carry functioneaza, mai nou, legea primului venit: reprezentantii Metro ori Selgros fac parte din comisiile care avizeaza aparitia concurentei.
De un an de zile un patron premiant pe ramura in judetul lui nu reuseste sa-si deschida un magazin de tip cash&carry. Omul nu-si vrea numele publicat pentru ca „nu se simte destul de puternic ca sa se bata cu cei mari”. Businessmanul nostru – sa-i spunem Dom’ Mitica – este din judetul Timis. In 2002 Camera judeteana de Comert si Industrie ii plaseaza firma in primele trei locuri la categoria „comert cu ridicata, intreprinderi mari”. Intr-o zi de primavara, pe Dom Mitica il loveste astenia: are bani, experienta, un portofoliu de clienti important si un spatiu de 3.500 mp pe care il modernizeaza potrivit standardelor cash&carry.
„In conditiile cresterii concurentei pe piata, vanzarile clientilor nostri traditionali (comercianti en-gros si en-detail din Timis, Caras Severin, Arad, Hunedoara) au inceput sa scada, cu efect evident si asupra noastra. Ne-am gandit sa largim aria clientilor la nivelul celor care cumpara din magazinele Metro si Selgros. Adica sa permitem sa cumpere marfa si delegatilor cu legitimatie de client, dupa modelul firmelor amintite”.Drept pentru care comersantul nostru face demersurile necesare pentru noua sa afacere. Saracu dom Mitica!
De la Ana la Caiafa
Mai intai un functionar local il sfatuieste sa renunte pentru ca legislatia din Romania nu permite acest lucru. Dom Mitica nu crede ca lanturile de magazine deja existente functioneaza ilegal. Asa ca, da-i si lupta si intreaba mai departe!
Ministerul Economiei si Comertului ii raspunde cu o definitie de manual pentru „cash&carry” si-l trimite la Agentia Nationala pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie. ANIMMC repeta cumva raspunsul ministerului, mai adauga cateva date luate de pe site-ul www.metro.ro referitoare la legitimatia de client Metro si il trimite pe Nea Mitica la Ministerul Finantelor. Unde cercul se inchide. Respectiva institutie mentioneaza ca „nu este abilitata sa stabileasca daca o societate comerciala se incadreaza in categoria societatilor care desfasoara activitate in domeniul cash&carry”. In esenta, in afara „aruncatului pisicii moarte”, Dom Mitica afla de la autoritatile carora li s-a adresat numele si numarul legilor care reglementeaza comertul cu ridicata.
Concurenta
Ce-ar fi vrut omul de afaceri sa afle este cum se interpreteaza, par egzamplu, articolul din ordonanta guvernamentala 99/2000, care defineste comertul de gros cash& carry (vezi caseta). Ce-ar fi trebuit sa i se spuna lui Dom Mitica este ca exista o hotarare de guvern operationala de la sfarsitul anului trecut. H.G. 1454/2004, spun expertii in drept comercial, sfideaza legile concurentei, acordand companiilor prezente pe piata un fel de drept de veto in legatura cu amplasarea oricarui alt competitor in imediata apropiere a celor „cu vechime”. Sigur ca legile scrise care ghideaza afacerile pot fi doar pentru initiati. Sigur ca, in Romania, afacerea tip cash&carry poate fi una de tip duopol (Metro – Selgros), asa cum este cazul comunicatiilor mobile (Connex – Orange) sau al firmelor de cablu (Astral – RCS/RDS) care si-au impartit cartierele pana la ultimul cvartal de blocuri. Asa ca nu mai e cazul sa te intrebi de ce UE acorda o importanta atat de mare capitolului Concurenta.
Cash&carry who?
Comert de gros cash&carry (bold): forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces – activitatea desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane fizice autorizate si asocialtii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile. (extras din Ordonanta Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata).
Vanzare pe suprafata mare
De pe 16 decembrie 2004 este in vigoare H.G. 1.454 privind aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare. Actul normativ obliga agentii economici care exercita comert cu amanuntul prin structuri de vanzare cu suprafata de peste 1.000 mp sa obtina un aviz de la Comisia socio-economica de examinare.
Solicitarea avizului se depune la sediul consiliului judetean (la primaria de sector in cazul Bucurestiului) in a carui raza teritoriala se amplaseaza structura de vanzare, Solicitarea avizului este insotita obligatoriu de un studiu de piata si impact, studiu care va raspunde tuturor criteriilor de examinare si avizare a structurilor de vanzare cu amanuntul cu suprafata mare. Exercitarea activitatilor de comercializare in structuri de vanzare cu amanuntul cu suprafata mai mare de 1000 mp, fara obtinerea avizului constituie contraventie si poate fi sanctionata cu amenda de pana la 100.000.000 lei.
Avantaj Tiriac
Expert in drept comercial, avocatul Dana Duca n-are nici o indoiala: „Prevederile H.G. 1454 /2004 din 9 septembrie 2004, in vigoare in 16 decembrie 2004, avantajaza clar retelele de tip Metro si defavorizeaza celelalte companii de comert cu amanuntul pe spatii mari. In esenta, in acest moment, orice companie care doreste sa deschida o asemenea afacere este obligata sa obtina avizul unei comisii constituite la nivelul Consiliului Judetean. Din comisie va face parte – atentie – si un reprezentant al agentului economic din imediata vecinatate a locatiei unde ar urma sa fie amplasat noul supermarket.
Tot prin acelasi act normativ, fostul guvern a hotarat ca doar companiile de comert „cu amanuntul” pe spatii mari sa treaca prin furcile caudine ale obtinerii acestui aviz, nu si cele de tip „cash&carry”. Prin aceasta hotarare, companiile de tip Metro obtin un dublu avantaj: le este permis sa deschida oriunde un nou magazin si in acelasi timp au posibilitatea legala de a se opune construirii unor supermarketuri in vecinatatea lor. Consider ca se impune revizuirea acestui act normativ care este neconstitutional, incalca legile concurentei si favorizeaza aparitia monopolului.”