Indiferent daca vrei un panou spectaculos pe fatada cladirii sau o solutie premium pentru lobby si sala de conferinte, alegerea dimensiunii potrivite nu inseamna doar “cat de mare incape”. Ea porneste din intelegerea distantei de vizualizare, a densitatii pixelilor, a luminozitatii cerute de mediul ambiant si a continutului pe care il vei afisa zi de zi. Un ecran led bine dimensionat maximizeaza lizibilitatea si impactul vizual, reduce costul total de proprietate si respecta standardele de siguranta si ergonomie. In randurile urmatoare, vei gasi repere concrete (cu cifre si exemple) si recomandari aliniate la standarde internationale relevante (de pilda IEC si CIE), astfel incat sa poti proiecta o solutie coerenta pentru interior sau exterior. De la pitch la nits si de la raportul de aspect la modulul fizic, fiecare decizie influenteaza nu doar diagonala, ci si claritatea, consumul de energie, bugetul si ROI-ul. Daca tintesti un rezultat profesional, priveste dimensiunea ca pe o consecinta a obiectivelor de comunicare, a distantei medii la care publicul ta se afla si a conditiilor reale din teren, nu ca pe o cifra aleasa arbitrar.
Cum alegi dimensiunea potrivita pentru un ecran LED exterior sau interior?
Analizeaza distanta de vizualizare si densitatea pixelilor
Primul criteriu practic este distanta de vizualizare. Regula de aur in industria AV spune ca distanta minima de vizualizare (in metri) este aproximativ egala cu pixel pitch-ul (in milimetri), iar distanta confortabila este de 1,5–2,5 ori pixel pitch-ul. Asta inseamna ca pentru un pitch P2.5, publicul se simte confortabil de la 4–6 m in sus, iar pentru P6 de la 9–15 m. In spatii interioare cu trafic apropiat (retail, muzee, lobby), pitch-urile tipice sunt 0.9–2.5 mm; in exterior, unde audienta sta mai departe, 3.9–10 mm sunt frecvente. De aceste valori depinde claritatea perceputa a textelor mici si a graficii fine, deci implicit dimensiunea finala pe care o vei alege: cu cat pitch-ul este mai mare, cu atat ai nevoie de suprafata mai mare pentru a pastra lizibilitatea la aceeasi distanta.
O alta regula utila, folosita pe scara larga de profesionistii AV (consistenta cu ghiduri AVIXA privind dimensionarea imaginii), spune ca inaltimea imaginii ar trebui sa fie circa 1/6 din distanta maxima de vizualizare pentru continut informativ general si pana la 1/4 pentru continut critic (tabele, detalii tehnice). Exemplu: daca in sala de conferinta distanta maxima pana la ultimul rand este 18 m, o inaltime de imagine de ~3 m (18/6) asigura o lizibilitate buna pentru prezentari obisnuite. Pastrand un raport 16:9, asta inseamna o latime de ~5.33 m. In mediul exterior, unde distanta de vizualizare poate fi 50–120 m, inaltimea imaginii ar putea ajunge lejer la 8–20 m pentru mesaje ce trebuie percepute rapid de la departare.
Foloseste o segmentare pe scenarii ca sa estimezi rapid pitch-ul si, apoi, dimensiunea minima confortabila:
- 📏 Retail/lobby: distanta 2–6 m, pitch recomandat 0.9–2.0 mm; dimensiuni frecvente: 2–4 m latime pentru continut 1080p/1440p.
- 📏 Sali de conferinta: distanta 3–12 m, pitch 1.2–2.5 mm; inaltime imagine = 1/6 din distanta maxima; 3–6 m latime sunt obisnuite.
- 📏 Arene/interior mare: distanta 15–40 m, pitch 2.5–4.0 mm; suprafete de 8–20 m latime pentru grafica si scoruri.
- 📏 Fatade stradale: distanta 30–120 m, pitch 4–10 mm; latimi de 6–24 m in functie de trafic si obiective.
- 📏 Intersectii/OOH cu trafic auto: distanta 50–200 m, pitch 6–10 mm; 8–14 m latime (sau mai mult) pentru impact si lizibilitate la soare.
Concret, daca ai o distanta medie de 20 m intr-un hol mare, un pitch de ~2.5–3.9 mm este rezonabil. In functie de tipul de continut (mult text vs. imagini), alege inaltimea imaginii intre 2.5 si 3.3 m (1/8–1/6 din distanta maxima). Cu 16:9, asta se traduce intr-o latime de 4.4–5.9 m. Pentru exterior, la 80 m distanta medie, un pitch 6–8 mm si o inaltime a imaginii de 10–13 m vor oferi o citire confortabila din mers. Acest proces orientat pe distanta si pitch iti ghideaza rational dimensiunea, fara sa pornesti invers (adica de la “vreau 10 metri latime” si apoi sa cauti cum sa incapa continutul).
Dimensiunea fizica, raportul de aspect si rezolutia efectiva
La LED-uri, nu alegi doar o diagonala; alegi un ansamblu de module si cabine care dicteaza atat dimensiunea fizica, cat si rezolutia efectiva in pixeli. Modulele standard sunt adesea 320×160 mm (uzuale la P2.5, P4) sau 250×250 mm (uzuale la P2.976, P3.91). Cabinele se construiesc din aceste module si pot fi 500×500 mm, 500×1000 mm, 640×480 mm etc. Dimensiunea finala a ecranului rezulta din inmultirea numarului de cabine pe latime si inaltime cu dimensiunea fizica a unei cabine. De exemplu, 10 cabine de 500×1000 mm puse 5 pe latime si 2 pe inaltime dau o suprafata de 2.5 x 2.0 m. In plan de pixeli, rezolutia efectiva depinde de pitch: rezolutia (pixeli) = dimensiunea (mm) / pitch (mm).
Alegerea raportului de aspect este esentiala pentru compatibilitatea cu continutul. 16:9 ramane standardul pentru video (1080p, 4K), fiind usor de populat cu materiale existente. Daca proiectezi un perete LED de 3840×2160 pixeli (4K), dimensiunea fizica va fi: latime = 3840 x pitch, inaltime = 2160 x pitch. La P2.5 mm, asta inseamna ~9.60 m latime si ~5.40 m inaltime. La P1.5 mm, ~5.76 m latime si ~3.24 m inaltime. Pentru 1920×1080 la P2.5 mm, dimensiunea este ~4.80 x 2.70 m; la P4.0 mm, ~7.68 x 4.32 m. Astfel, pe acelasi continut, un pitch mai mic scade semnificativ amprenta fizica necesara pentru aceeasi rezolutie.
Dincolo de 16:9, semnalistica comerciala foloseste frecvent raporturi personalizate (de pilda 32:9 pentru benzi panoramice, sau formate portret 9:16). Cand te abati de la 16:9, ia in calcul costuri de productie continut si posibile pierderi de spatiu de afisare (bare negre sau cropping). O abordare pragmatica este sa alegi un multiplu de 16:9 in interiorul dimensiunii- tinta a peretelui arhitectural, ceea ce simplifica alimentarea cu video standard si ofera flexibilitate pentru layout-uri in zona sigura (zone de text, ticker, logo).
Pe partea de finisaj vizual, rezolutia efectiva trebuie corelata cu “task-ul” continutului: pentru UI fin, tabele, grafice si tipografie mica in interior, tinta este deseori 1080p sau 1440p efectivi, altfel caracterele devin “dintele” la distante sub 3–5 m. In exterior, 768×384 sau 1024×512 pixeli pot fi suficiente pentru mesaje macro si branding, unde vizibilitatea dominanta conteaza mai mult decat finetea tipografiei. Nu uita ca densitatea pixelilor creste exponential costul: un pas de la P2.5 la P1.5 dubleaza aproximativ numarul de LED-uri pe metrul patrat (si implicit costul si consumul maxim posibil), ceea ce are un impact direct asupra bugetului si a dimensiunii pe care ti-o permiti.
Luminozitate, contrast, unghiuri si factori de mediu
Dimensiunea nu este suficienta daca ecranul nu poate invinge fie lumina ambientala interioara, fie soarele direct in exterior. Pentru interior, tine drept reper 600–1000 nits pentru spatii de birouri si retail standard si 1200–1500 nits pentru atrium-uri luminoase. In exterior, 4500–7000 nits sunt frecvent necesari pentru lizibilitate la pranz; panourile premium ating 8000–10000 nits pentru situatii de soare puternic si fatade expuse. Comisia Internationala de Iluminat (CIE) ofera ghiduri privind masurarea si perceptia luminozitatii si contrastului, iar implementarea unui sistem de reglare automata (Automatic Brightness Control) poate reduce consumul mediu cu 30–60% prin ajustarea nits in functie de lux-ul ambiental masurat cu senzor.
Unghiul de vizualizare este la fel de important: valori tipice sunt 140–160° pe orizontala si 120–140° pe verticala. Daca traficul pietonal sau auto vine din unghiuri variate, unghiul mare asigura consistenta culorilor si a luminozitatii. Contrastul depinde de calitatea mastii, de negrul de fundal si de tratamente anti-reflex. Pentru exterior, tratamentele anti-glare si palele de umbrire pot creste lizibilitatea la orele cu soare frontal, permitand si dimensiuni mai moderate fara a sacrifica vizibilitatea. In interior, controlul reflexiilor (pozitionare, finisaje, iluminat) poate face diferenta intre un panou “spalat” si unul impecabil la o latime de doar 3–4 metri.
Rezilienta la mediu dicteaza alocarea bugetului si viata instalatiei. Pentru exterior, front IP65 si spate IP54 sunt configuratii curente; pentru interior, IP20 este uzual. Plaja de temperatura de operare -20°C pana la +50°C si umiditate 10–90% non-condens reprezinta cifre frecvente pentru ecrane de calitate. Specificatiile si testele de siguranta ar trebui sa fie aliniate la standarde IEC, de exemplu IEC 62368-1 (siguranta echipamente audio-video si IT) si IEC 62471 (siguranta fotobiologica a surselor de lumina). Pentru afisaje rutiere, in Europa este relevant standardul EN 12966, care stabileste cerinte pentru vizibilitate si rezistenta la mediu la semne cu mesaje variabile.
Nu in ultimul rand, e util sa intelegi impactul energetic asupra dimensionarii. Consumurile medii variaza mult in functie de continut si luminozitate, dar repere realiste sunt 180–350 W/m² pentru interior si 300–650 W/m² pentru exterior la functionare tipica (nu maxima). Un perete exterior de 10 m² la 450 W/m² mediu consuma ~4.5 kW in sarcina; la 12 ore/zi, 30 zile/luna, discutam ~1620 kWh/luna. Cu reglare automata si continut predominant inchis (fundaluri mai intunecate), poti reduce cu 30–50% acest consum, ceea ce iti poate permite sa alegi o suprafata ceva mai mare fara a depasi pragurile de alimentare disponibile la locatie.
Continut, obiective de business si experienta utilizatorului
Dimensiunea corecta este cea care serveste continutul si obiectivele: citire rapida, call-to-action clar, coeziune vizuala. In retail, publicul petrece in medie 3–7 secunde in fata unui afisaj; in DOOH exterior, expunerea la un panou rutier este adesea 2–4 secunde pentru soferi la viteze urbane si 6–10 secunde in statii si zone pietonale. Asta inseamna ca, la o anumita distanta de vizualizare, inaltimea literelor si dimensiunea elementelor grafice trebuie sa permita decodarea mesajului in 1–2 secunde. Pentru text, mentine densitatea informationala redusa si evita linii subtiri sub 2–3 pixeli la pitch-uri peste P4; pentru logo-uri si imagini, urmareste ca elementele cheie sa ocupe 10–20% din inaltimea imaginii pentru a ramane memorabile dintr-o privire.
Stabileste din start “mapa de continut”: procente video vs. statice, motion graphics, feed-uri live, tabele sau scoruri. Pentru video nativ 16:9, un ecran 16:9 evita letterboxing si scade munca de adaptare. Pentru dashboards si layout-uri modulare, un format lat (ex. 32:9) poate reduce fragmentarea; insa cere rezolutie efectiva suficienta pentru fonturi mici, deci ori pitch mai fin, ori dimensiune fizica mai mare. Daca obiectivul este monetizarea spatiului prin publicitate, gandeste in “sloturi”: cate creatii rulezi la 10 minute, cat dureaza un spot (6–15 s), ce lizibilitate ai in ploaie sau soare si ce buget de nits iti permite sa le sustii fara blooming si fara banding.
- 🧭 Defineste audienta: pietoni la 3–8 m, clienti la 8–20 m, trafic auto la 30–120 m; de aici deriva pitch si inaltime imagine.
- 🖥️ Aliniaza raportul de aspect la continut: 16:9 pentru video nativ; 32:9 pentru benzi si tickere; portret 9:16 pentru vitrine inguste.
- 🔤 Testeaza tipografia: rule of thumb — inaltime caracter minim 1/10 din inaltimea imaginii pentru mesaje scurte si impact.
- 🎛️ Planifica luminozitatea dinamica: zi/noapte, mod ploaie/ceata; tinteste 600–1000 nits indoor si 5000–7000 nits outdoor.
- ⏱️ Optimizeaza durata spotului: 6–10 s pentru DOOH; 10–20 s pentru lobby informativ; evita supraincarcarea cu text.
Pentru consistenta si performanta, ia in calcul recomandari din standarde si bune practici internationale. AVIXA ofera metodologii pentru dimensionarea imaginii in functie de “task” (informativ vs. critic), CIE defineste metode de masurare a luminantei si contrastului, iar standardele IEC acopera siguranta si compatibilitatea electromagnetica (de ex. EN 55032/55035 in UE pentru emisii/imunitate). Integrarea acestor repere in brief-ul de proiect te ajuta sa alegi o dimensiune optimizata pentru folosinta reala, nu doar impresionanta pe hartie.
