În ultimele două decenii, în România se remarcă o creștere constantă a interesului pentru învățământul primar privat, fenomen alimentat, în egală măsură, de nemulțumirea părinților față de infrastructura școlară de stat, cât și de dorința acestora de a le oferi copiilor un mediu favorabil dezvoltării intelectuale.
Față de alte țări europene, în România ponderea școlilor primare private este relativ modestă, reprezentând circa 13% din totalul unităților de învățământ, dar doar aproximativ 4% din numărul elevilor înscriși la acest nivel.
Resurse și infrastructură: avantajul școlilor primare private?
Unul dintre argumentele aduse de susținătorii învățământului privat este calitatea infrastructurii: laboratoare moderne, spații dedicate activităților extracurriculare și echipamente digitale de ultimă generație. În școlile de stat, însă, multe unități încă funcționează în clădiri fără dotări adecvate pentru fiecare disciplină, iar procedurile de reparații și modernizare sunt cel mai adesea blocate de birocrație.
Cadrele didactice și raportul elev-profesor
Un alt punct cheie în compararea celor două tipuri de învățământ este raportul elev-profesor. Spre exemplu, la Bel Sorriso, școală primară privată din Voluntari, clasele au, în medie 15–18 elevi, față de cele de stat, unde media poate ajunge la 25–30 de elevi. Un număr redus de copii într-o clasă favorizează abordări individualizate și feedback imediat din partea învățătorului, contribuind la o mai bună adaptare a ritmului de învățare la nevoile fiecărui elev.
Pe lângă laboratoare de științe, săli de informatică şi biblioteci modernizate, multe școli private investesc în infrastructură care poate găzdui cu ușurință laboratoare mobile sau ateliere extra pentru activități extracurriculare. În locul băncilor fixe, sălile sunt echipate cu mese modulare și scaune pe roți, facilitând trecerea rapidă de la lecții față în față la sesiuni de lucru în echipă sau în ”cerc pedagogic”. Aceste spații adaptabile le permit cadrelor didactice Bel Sorriso să experimenteze metode de predare centrate pe proiect (PBL – Project-Based Learning) fără constrângerile mobilierului tradițional.
Performanța academică
Datele oficiale privind rezultatele examenelor naționale la nivel primar sunt limitate, deoarece nu există o evaluare standardizată la nivelul clasei a IV-a. Cu toate acestea, statisticile Ministerului Educației arată că ”promovabilitatea la finalul ciclului primar este de 100% în ambele tipuri de învățământ”, fapt care indică, pe de-o parte, că toți elevii finalizează ciclul primar, dar care nu reflectă neapărat nivelul real de competență dobândit.
Cercetările internaționale (precum cele ale OECD sau UNESCO) relevă că elevii de medii socio-economice superioare tind să obțină rezultate mai bune, indiferent de tipul de școală, iar selecția socială din mediul privat accentuează aparenta superioritate a acestuia. Astfel, performanța școlilor private pare să fie, în bună măsură, o consecință a profilului elevilor și al suportului familial, mai degrabă decât al unei diferențe pedagogice radicale.
Impactul social și emoțional al mediului școlar
În afară performanței academice, dezvoltarea socio-emoțională a copiilor este esențială pentru succesul pe termen lung. Școlile private investesc în programe de consiliere psihologică, activități de team-building și proiecte care stimulează creativitatea, iar unii profesori raportează un nivel mai ridicat de satisfacție și implicare în comunitate.
În școlile de stat, această componentă poate fi mai puțin dezvoltată din cauza lipsei de personal specializat și a presiunii de a atinge standardele minimale de performanță. Totuși, coeziunea comunitară și diversitatea mediului de stat pot oferi elevilor abilități de adaptabilitate și empatie, greu de replicat în micro-comunitățile mai restrânse ale școlilor private.
Adaptabilitate și curriculum
Curriculumul național se aplică în ambele tipuri de școli, însă școlile private au libertatea de a introduce programe opționale și metode alternative de predare, precum pedagogia Montessori, Waldorf sau metode bazate pe proiecte.
Școlile private exploatează libertatea acordată de Ministerul Educației de a-și îmbogăți programa de bază cu discipline opționale ce răspund cerințelor secolului XXI. În afara orelor de matematică și limba română, elevii pot urma module de programare creativă, inteligență artificială sau limbi străine. Aceste cursuri nu sunt gândite ca activități extracurriculare, ci sunt integrate ca proiecte unde copiii învață să identifice probleme reale, să formuleze ipoteze, să dezvolte prototipuri și să prezinte soluții unui juriu format din profesori, experți externi și colegi.
Evaluare continuă și feedback
O diferență majoră între curriculumul de stat și inovația din sistemul privat constă în frecvența și modul de evaluare. În timp ce în școlile de stat testele și examenele fixate în calendare semestriale rămân regula, în cele private se merge spre evaluări săptămânale, autoevaluări și portofolii digitale. Elevii își urmăresc progresul în aplicații de learning management, unde cadrele didactice lasă comentarii individualizate și propun exerciții suplimentare adaptate punctelor slabe.
