Conform articolului 140 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene și Protocolului 13, România trebuie să îndeplinească condiţiile pentru aderarea la zona euro. Criteriile economice de convergenţă sunt:1. Stabilitatea preţurilor – inflaţie mică (1%); 2. Finanţe publice solide și sustenabile;3. Stabilitatea cursului de schimb; 4. Ratele dobânzilor pe termen lung să fie mai mari cu cel mult 2% faţă de rata celor trei ţări ale Uniunii Europene care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitatea a preţurilor.
Condiţiile economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea faptului că o ţară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro. Un moment prielnic adoptării monedei euro de către România ar fi fost 2018, dar se stabilise anul 2024 pentru intrarea în zona euro, iar acum se vorbește despre anul 2029. România întreprinde măsurile necesare pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă.
În acest timp Guvernul trebuie să asigure românilor cel puţin nivel de trai constituţional. Trebuie aplicată o grilă de salarizare normală și o grilă de pensii normale. Pentru respectarea și aprecierea studiilor absolvite ȋn România, ar trebui modificatӑ salarizarea atât pentru bugetari cât și pentru angajații din domeniul privat, astfel:
| studii absolvite | retribuţia tarifarǎ lunarǎ |
| universitare/academice +specializare II: | 25.000 lei |
| universitare/academice +specializare I: | 22.000 lei |
| universitare/academice: | 19.800 lei |
| studii mediitreapta a VIII-a | 9.900 lei |
| studii mediitreapta a VII-a | 8.800 lei |
| studii mediitreapta a VI-a | 7.700 lei |
| studii mediitreapta a V-a | 6.600 lei |
| studii mediitreapta a IV-a | 6.300 lei |
| studii mediitreapta a III-a | 5.800 lei |
| studii medii (absolvenţi clasa a XII-a)treapta a II-a | 5.500 lei |
| studii medii (absolvenţi clasa a X-a)treapta I | 5.000 lei |
| Tineri* care sunt nevoiţi sǎ lucreze de la vârsta de 15 ani cu acordul parinţilor (absolvenţi clasa a VIII-a) salariul minim*Aceṣtia trebuie sǎ fie din ce în ce mai puţini deoarece Legea educaţiei naţionale prevede absolvirea obligatorie a învǎţǎmântului liceal. | 4.789 leiDeterminat pe baza venitului din mediul urban de 3112,82 lei/persoană din Comunicatul Institutului Național de Statistică privind veniturile și condițiile de viață nr. 83/2023 |
- studii universitare/academice + specializare II =licenţǎ+master+doctorat; licenţǎ+master+altǎ facultate;licenţǎ+master+cel puţin 2 specializǎri postuniversitare;
- studii universitare/academice + specializare I =licenţǎ+master;licenţǎ+master+1 specializare postuniversitarǎ;
- studii universitare/academice= licenţǎ;
Sporurile și salariile trebuie sǎ fie alocate astfel încât în fiecare unitate lucrativǎ salariul mediu net lunar sǎ aibǎ cel puţin valoarea 9970 lei({20×25000+22×22000+60×19800+547×9900+60×8800+60×7700+60×6600+60×6300+ 60×5800+32×5500+16×5000+3×4789}/1000=9969,667lei)respectiv 15339 lei brut.
Salariile corespunzӑtoare nivelului de studii genereazӑ contribuții mari, consum mare, economisire mare și Produs Intern Brut mare.
Majorările salariale ar mări volumul contribuțiilor la bugetul statului român, deși acestea ar putea scădea procentual în timp. Spre exemplu: ar putea exista gratuitate la sănătate, angajatorii putând oferi, optional, la pachetul salarial asigurări de sănătate și ar putea fi impozitate decât veniturile lunare dobândite de la a doua sursă în sus, astfel persoanele care au decât o singură sursă de venit lunar (salariu) nu ar fi impozitate. Cele 20% (10% impozit + 10% CASS)ar putea fi direcționate spre creșterea productivității muncii, mărirea exporturilor și măriri salariale.
Conform Comunicatului Institutului Național de Statistică nr. 200/11.08.2023, salariul mediu brut aferent lunii iunie 2023 a fost 7364 lei.Luând în considerare faptul că, în România, ar trebui să lucreze 12206700 persoane din 22194000 cetățeni,contribuțiile și impozitele ar fi 7364 x 0,35 x 12206700=31461548580 lei.În situația în care ar fi majorat salariul mediu brut la 15339 lei, contribuțiile și impozitele adunate la buget ar fi 15339 x 0,35 x 12206700=65533499955 lei, cu 34071951375 lei mai mult.
Pentru încurajarea muncii, ar trebui tăiate pensiile speciale și ar trebui actualizate pensiile, dupӑ urmӑtoarea metodӑ: Vp = Y * Vpp
Vp=valoare pensie
Y=coeficient de actualizare
Vpp=valoare punct de pensie (Vpp=1785 lei stabilit pentru anul 2023)
| Durata contribuției X | Coeficient de actualizare Y | Valoare pensie lei |
| 15ani X1=15 | Y1=2,3 stabilit prin modelul Gordon Y1=1/(m-g)m=rata de actualizare 50% (egala cu valoarea pensiei de urmas sotie sau sot}g=ritmul de crestere 7% (egal cu cresterea economica) | 4106 |
| 15ani≥20ani X2=20 | Y2=3,5stabilit conform formulei Y2=(X2-X1)-(X1/10) | 6248 |
| 20ani≥25ani X3=25 | Y3=4stabilit conform formulei Y3=(X3-X2)-[(X3-X1)/10] | 7140 |
| 25ani≥30ani X4=30 | Y4=4,3stabilit conform formulei Y4=Y1+(X4/X1) | 7676 |
| 30ani≥35ani X5=35 | Y5=5,5stabilit conform formulei Y5=(X5/10)+(X4/X1) | 9818 |
| 35ani≥40ani X6=40 | Y6=6stabilit conform formulei Y6=Y3+(X6/X2) | 10710 |
| 40ani≥45ani X7=45 | Y7=6,3stabilit conform formulei Y7=Y4+[(X7-X1)/X1] | 11246 |
| 45ani≥50ani X8=50 | Y8=7,5stabilit conform formulei Y8=(X8/10)+(X3/10) | 13388 |
- Valoarea pensiei minime = Y1*Vpp= 4.105,5 lei= 4.106 lei
- Valoarea pensiei maxime = Y8*Vpp= 13.387,5 lei=13.388 lei.
Actualizarea pensiilor ar genera creșterea economisirii, ȋnființarea a mai multor firme și creșterea Produsului Intern Brut.
Pentru a exista surse de finanțare și bani mai mulți la bugetul statului român, ar trebui impozitate dobânzile aferente creditelor acordate de bănci, care ar putea aduce zeci de miliarde lei la bugetul statului român. Conform Comunicatului BNR din 24.07.2023, valoarea creditului neguvernamental în lei se situa la nivelul 375363,3 milioane lei la 30 iunie 2023 și valoarea depozitelor rezidenților se situa la nivelul 533317,3 milioane lei la 30 iunie 2023.
În condițiile în care s-a hotărât impozitarea dobânzilor depozitelor bancare, consider oportun să se impoziteze cu 16% dobânzile aferente creditelor acordate de societățile bancare. Știm toți că la creditele acordate pe termen lung dobânzile sunt de câteva ori mai mari decât valoarea creditului (sumei acordate efectiv consumatorului). În ipoteza în care valoarea dobânzilor aferente creditului neguvernamental ar avea valoare egală (deși valorile dobânzilor sunt mai mari) cu acesta, la bugetul statului ar ajunge suma de 60058,16 milioane lei, din impozitarea cu 16 puncte procentuale a acestora.
În România, anumite societăți comerciale sunt impozitate la valoare cifrei de afaceri, în timp ce societățile bancare sunt impozitate la valoarea profitului. Ar trebui să existe echitate și stabilitate în mediul de afaceri.
Consider că o economie sănătoasă se dezvoltă în condițiile în care fiscul solicită bani de unde sunt bani și nu solicită bani de unde nu sunt bani.
În România trebuie să avem stabilitate și apreciere pozitivă din partea firmelor de audit pentru a putea crește ratingul economic al României(în prezent avem același rating economic BBB_, respectiv 55 puncte, pe care l-a avut România la aderarea la Uniunea Europeană).
În prezent, cursul euro se situează între 4,91 lei și 4,95 lei, astfel: 1euro14,15,16.07.2023=4,9426 lei, 1euro17.07.2023=4,9406 lei, 1euro18.07.2023=4,9385 lei, 1euro19.07.2023=4,9465 lei, 1euro20.07.2023=4,9403 lei, 1euro21,22,23.07.2023=4,9377lei, 1euro24.07.2023=4,9245 lei, 1euro25.07.2023=4,9198 lei, 1euro26.07.2023=4,9292 lei, 1euro27.07.2023=4,9285 lei, 1euro28,28,30.07.2023=4,9322 lei, 1euro31.07.2023=4,9346 lei, 1euro01.08.2023=4,9334 lei, 1euro02.08.2023=4,9339 lei, 1euro03.08.2023=4,9382 lei, 1euro04,05,06.08.2023=4,9521 lei, 1euro07.08.2023=4,9490 lei, 1euro08.08.2023=4,9497 lei, 1euro09.08.2023=4,9477 lei, 1euro10.08.2023=4,9433 lei, 1euro11,12,13.08.2023=4,9418 lei, 1euro14.08.2023=4,9422 lei.
Bancnotele românești au corespondente bancnotele Uniunii Europene (500 lei→500 euro; 200 lei→200 euro; 100 lei→100 euro; 50 lei→50 euro; 20 lei→20 euro; 10 lei→10 euro; 5 lei→5 euro) însă leii românești au putere de cumpărare de aproape 5 ori mai mică. Pentru a asigura o corespondenţă cât mai reală a valorilor nominale ale leilor românești și euro ar trebui realizată denominarea succesivă a bancnotelor românești astfel: bancnota cu valoare nominală 500 lei să devină bancnota cu valoare nominală 100 lei, dimensiunile noii bancnote să fie aceleași cu dimensiunile bancnotelor de 100 euro 147 mm x 82 mm; bancnota cu valoarea nominală 200 lei să devină bancnota cu valoare nominală 50 lei, dimensiunile noii bancnote de 50 lei să fie aceleași cu dimensiunile bancnotelor de 50 euro 140 mm x 77 mm; bancnota de 100 lei să devină bancnota cu valoare nominală 20 lei, dimensiunile noii bancnote să fie aceleași cu dimensiunile bancnotelor cu valoare nominală 20 euro 133 mm x 72 mm; bancnota cu valoare nominală 50 lei să devină bancnota cu valoare nominală 10 lei, dimensiunile noii bancnote să fie aceleași cu dimensiunile bancnotelor de 10 euro 127 mm x 67 mm; bancnota cu valoare nominală 20 lei să devină bancnota cu valoare nominală 5 lei, dimensiunile noii bancnote să fie aceleași cu dimensiunile bancnotelor de 5 euro 120 mm x 62 mm. Desenele noilor bancnote ar putea fi aceleași ca ale bancnotelor denominate ori ar putea avea alte elemente grafice. Bancnotele cu valoare nominală 200 euro și 500 euro ar putea fi emise la intrarea României în zona euro. Puterea de cumpărare a noilor bancnote românești să fie echivalentă puterii de cumpărare a bancnotelor euro. Astfel preţurile vor scădea. Pentru a scădea preţurile trebuie să fie TVA 3% alimente, produse alimentare, produse BIO, produse montane.
Trebuie să fie bunăstare în România și să încurajăm munca, creșterea productivităţii și creșterea exporturilor (export net pozitiv). România poate deveni bogată.
Marilena Grǎmiṣteanu
