Bucătăria tradițională este unul din capitolele la care România excelează, putându-se compara din acest punct de vedere cu oricare dintre țările lumii. Lista bucatelor românești este foarte lungă, iar în cele ce urmează vom încerca să încropim un meniu al unei mese tradiționale, cu cele mai populare feluri de mâncare.

Ciorba de burtă

Deși o parte din ingrediente se regăsesc și în felurile similare din bucătăriile altor țări, rețeta românească de ciorbă de burtă este unică. Vorbim de o ciorbă specială, care  nu se prepară în orice zi, fiind specifică doar meselor de sărbători sau cu alte ocazii deosebite.

Burta și rasolul de vită sunt ingredientele de bază, cărora li se adaugă ouăle, smântâna, ceapa, usturoiul,  țelina, păstârnacul și oțetul. Nu este deloc o mâncare ușoară – acesta fiind și unul dintre motivele pentru care nu se consumă la mesele de zi cu zi – însă este foarte delicioasă și nu se poate compara cu nicio altă ciorbă specifică bucătăriei românești sau internaționale. 

Tochitura

La prima vedere, rețeta pare una foarte complexă, însă tochitura se prepară foarte ușor și rapid, iar rezultatul este întotdeauna savuros.  E nevoie de pulpă sau mușchi de porc, fleică, ficat de porc, câteva linguri de ulei, usturoi și puțin vin. Carnea se taie cubulețe și pe pune la rumenit în ulei sau untură, iar când prinde puțină crustă se adaugă și ficatul. Se toarnă vinul și se mai completează cu puțină apă,  apoi carnea se lasă să fiarbă înăbușit. În acest timp, se pregătește și mămăliga, care trebuie să însoțească neapărat acest produs, alături de băuturi alcoolice tradiționale românești precum țuica sau vinul.  

Când mămăliga este gata, peste carnea din tigaie se adaugă usturoiul pisat cu sare și puțină apă. Se mai lasă puțin la fiert, cât să prepari ouăle ochiuri, care se pun în farfuria cu tochitură, peste mămăligă. Când tochitura este gata, mai rămân de scos niște murături de la butoi, după care masa e gata. 

Sarmalele

Nu poți vorbi de o masă tradițională fără a aduce în discuție și sarmalele. Chiar dacă nu au inventat ei sarmalele și nici nu sunt singurii care le prepară, românii au adoptat acest produs și l-au integrat în bucătăria lor tradițională. Mai mult de atât, sarmalele ocupă un loc important în tradiția noastră culinară, fiind nelipsite de pe mese la orice eveniment important. Astfel masa de Crăciun e de neconceput fără sarmale, la fel și meniul unei nunți sau al unui botez. Chiar și la evenimentele mai puțin fericite, cum sunt praznicele de pomenire a celor duși dintre noi, sarmalele nu lipsesc de pe masă.

În principal, se gătesc sarmale în foi de varză și sarmale în foi de viță, care pot fi umplute cu carne de porc, de vită de pasăre sau chiar cu pește, orez și alte condimente. De asemenea, se gătesc și sarmale de post, caz în care carnea este înlocuită cu ciuperci, morcov ras, ardei și alte ingrediente, în funcție de preferințe. 

Cozonacul

Cozonacul poate fi numit un desert festiv, pentru că se prepară doar cu ocazia sărbătorilor importante, precum Crăciunul sau Paștele. Așa cum nu există aniversare fără tort, la fel nu există aceste sărbători fără cel puțin o felie de cozonac servită la sfârșitul unei mese copioase. Rețetele de cozonac diferă de la o regiune la alta și chiar de la o gospodărie la alta, însă ingredientele principale sunt făina, drojdia, uleiul, zahărul, pudra de cacao, nuca, stafidele și rahatul.

 Nu putem încheia această prezentare fără să amintim și celebrii mici, care sunt un alt preparat specific românesc. Nu i-am inclus în meniul de mai sus pentru că sunt serviți în general la picnic sau alte evenimente în aer liber, și mai puțin la o masă cu bucate tradiționale.