Acum câteva zile, pe 18 decembrie 2019, la un muzeu din Târgoviște a fost expusă o statuetă pe care un om a pus-o lângă foc, ca parte a unui ritual misterios, acum 17.000 de ani.
Viitura lovise deja casele vecine. Ploaia continuă din ultimele două zile, care făcuse Agenția Națională de Meteorologie să declare un avertisment de cod roșu, umflase apele Bistriței. În satul Doamna, la 9 kilometri de Piatra Neamț, oamenii se luptau să salveze din inundație ce se mai poate.
Echipa de arheologi – unii amatori, alții profesioniști renumiți – a știut că e acum ori niciodată: ori se întorc la locul unde săpau de câteva zile în speranța că vor găsi până la urmă artefacte din vremea Paleoliticului, ori pierd locul pentru totdeauna. Au decis să se întoarcă, în ciuda pericolului.
Pe 21 iunie 2019, la ora 12, un elev de 18 ani, un inginer silvic de 61, o cercetătoare de 35 și un cercetător de 78 au descoperit-o pe Venus de Piatra Neamț. Era încununarea unei munci sistematice de peste două decenii!
Acești oameni, în gruparea lor improbabilă, au descoperit prima statuetă feminină de tip Venus descoperită în România și singura statuetă paleolitică intactă găsită în Europa de un secol.
Ultima oară când un om a ținut în palmă statueta a fost acum 17.000 de ani.
Omul de atunci, un vânător-culegător, și omul de acum se întâlnesc și-și spun poveștile.
10 centimetri de istorie
Oamenii locuiesc pe Valea Bistriței, în nordul Carpaților Orientali, de aproximativ 40.000 de ani. Descoperirile făcute de Marin Cârciumaru și echipa lui au contribuit la unirea punctelor.
Ajuns la 78 de ani, Marin Cârciumaru conduce săpături arheologice pe Valea Bistriței de 21 de ani, din 1998.
Recent, a predat ștafeta tinerilor pe care i-a format: cercetătoarea dr. Elena Cristina Nițu, 35 de ani, coordonatoarea cercetărilor de la Piatra Neamț. Tare vine din urmă și Andrei Smeu, un elev de 19 ani. Cârciumaru crede în folosirea oamenilor obișnuiți în căutări, așa că lucrează și cu amatori pasionați, cum e Daniel Dumitru Popa, 61 de ani.
Totul începe cu o statuetă sculptată în piatră.
Venus de Piatra Neamț, 17.200 ani
Are 10 centimetri. Încape numai bine într-o palmă de femeie. Sânii voluminoși îți atrag atenția prima oară. Apoi observi buricul și despicătura vulvei, șoldurile mari, genunchii și coatele delicate.
Privită din spate, e la fel de expresivă. Cutele pielii și fesele aproape că te emoționează. Sigur îți amintești de pielea unei femei în carne și oase pe care ai cunoscut-o cândva. Poate de mama. La fel ca toate statuetele de tip Venus, nu are chip.
Capul îi este reprezentat de o formă ca un stup de albine, căruia specialiștii îi spun capișon sau coafură. A fost sculptată într-o piatră de gresie, o rocă formată prin cimentarea nisipului. Artistul preistoric din mâna căruia a ieșit pare să fi știut cum să construiască volume.
Dintr-o piatră relativ plată a reușit să reprezinte, prin cioplire cu instrumente preistorice, din piatră sau os, viața tumultoasă din corpul unei femei.
Venus de Piatra Neamț are 17.200 de ani vechime, conform multiplele datări prin radiocarbon. Primele au fost efectuate de specialiști români ai laboratorului RoAMS, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. Vârsta i-a fost confirmată de colegii americani ai laboratorului Beta Analytic din S.U.A.
Vechimea unui artefact se face analizând materia organică (cărbuni, oase, lemn) din stratul de sol unde e găsit obiectul.
Statueta feminină paleolitică a fost descoperită în Doamna, o așezare construită de oameni la 9 kilometri de Piatra Neamț, pe valea Râului Doamna, care curge vreme de aproape 15 kilometri înainte de a se vărsa în Bistrița.
Imaginați-vă o poiană într-o pădure de lângă acest sat. În poiană, o viroagă, adică o vale mică și râpoasă, formată de ploi și inundații. Acolo, la aproape 2,9 metri adâncime, în săpătura la care lucrau de câteva zile, cercetătorii au găsit-o pe Venus de Piatra Neamț.
Era culcată cu fața în sus, îndreptată în direcția est-vest. La 80 de centimetri de ea, au decelat o fostă vatră. În vatră, prin niște săpături făcute două luni mai târziu după descoperirea statuetei, cercetătorii au găsit un fragment de os uman care fusese ars. Mai mult, vizavi de ea, au găsit și un craniu de cal și o coastă.
Specialiștii spun că toate aceste detalii par să sugereze că Venus de Piatra Neamț are un rol simbolic și că depunerea ei în acea vatră făcea parte dintr-un ritual. Înmormântare, sacrificiu sau altceva, încă nu se știe.
Fragmente de statuete Venus s-au mai găsit în România, dar mai ales în Europa. Franța e cunoscută ca patria Paleoliticului.
În 2014, la Amiens, s-au găsit fragmente care au format statueta de 12 centimetri sculptată în calcar numită Venus de Renancourt, cu o vechime de 23.000 de ani.
Cea mai veche statuetă Venus găsită vreodată, de 35.000 de ani vechime, e Venus de Hohle, găsită în 2008 în Germania tot sub formă de fragmente, sculptată în fildeș de mamut.
O altă statuetă Venus întreagă găsită în Europa și cea mai faimoasă până la Venus de Piatra Neamț e Venus de Willendorf, descoperită în Austria în 1908. Se estimează că are 20.000 de ani vechime.
Venus de Piatra Neamț e, acum, singura statuetă întreagă, intactă, găsită vreodată în România și în Europa de Sud-Est și singura descoperită în ultimii 100 de ani în toată Europa.
La șase luni de când a fost descoperită, Venus a fost prezentată publicului pe 18 decembrie 2019 la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște. E instituția înființată de profesorul Cârciumaru și echipa sa, cu finanțare de la Consiliul Județean Dâmbovița. Statueta a devenit piesa principală din colecția permanentă a muzeului. Ca să ajungă aici, patru oameni au dovedit curaj, perseverență, intrând in istorie.
Citește AICI povestea lor.
