Pontul zilei

Cum sa-ti pierzi casa cu binecuvantarea bancii

de Cristian Dogaru - 19.01.2010

A- A+

Traim intr-o lume in care banii nu mai au nimic real in spate, de la demonetarizarea argintului (1873) si a aurului (1973) bancile centrale pot fabrica cum vor banii, pompandu-I fara numar in economie pentru ca mai apoi sa creasca dobanzile la cer pentru a nu crea o catastrofa sociala prin explozia si perpetuarea inflatiei. O lume in care sistemul in loc sa incurajeze economisirea unei parti din resurse sprijina cheltuirea excesiva in contul castigurilor viitoare, grabind epuizarea acestora si secatuirea planetei.

In 1971 dobanda Fed era in jur de 3-4%. In 1981 urcase aproape de 20%. In 1991 o gasim la 4%. In 2001 la 1 si ceva la suta. Dupa un ocol in 2006 pe la 5,25% dobanda Fed este in 2010 de 0%. Va dati seama ce se petrece cu oamenii in aceste cicluri, ma refer la cei care au de rambursat un credit ipotecar? De cate ori poti fi dat afara din casa si executat silit de banca in 30 de ani? Si nici nu trebuie ca dobanda sa urce de la 1% la 15%, e sufiecient de la 1 la 5%, cand ai de dat inapoi un imprumut de cateva sute de mii de euro, efectul e devastator (nu uitati ca dobanda creditului se obtine din indicele de referinta plus marja bancii, in cazul nostrum Libor/Euribor plus ceva, ceea ce inseamna ca la o crestere a dobanzii de politica monetara de la 1 la 5%, dobanda noastra poate urca de la 5% la 9%). Or, la un imprumut de 100.000 euro, un 4% in plus la dobanda poate insemna o rata lunara mai mare cu 400 euro. Ia dati 400 de euro in plus cand ati luat credit cu un raport rata/venit de 60%. Poate daca mancati frunze intre timp.De ce credeti ca nimeni de la banca nu va atrage atentia asupra oscilatiilor istorice ale dobanzilor? Oare si ei au uitat, si analistii bancii au probleme cu memoria ca debitorul mediu? In nici un caz, ei sunt agenti de marketing in primul rand si sa nu uitam apoi cui ii apartine locuinta voastra pana achitati ratele. Nu cumva bancii? Bancherii stiu ca in general preturile caselor urca si scad si in functie de dobanzile la credite, iar in perioadele cand dobanzile urca e rost de niste executari silite (in care se recupereaza debitul initial plus dobanzile, restul sumei urmand sa o achite tot victima executarii, pana ii iese pe nas imprumutul, ca nu peste tot exista legea falimentului personal).

(4)Comentarii

raspunde booble!
paul pitesti a scris pe 19 ianuarie 2010, 11:51

domnule dogaru,aceasta criza se va termina candva.sunt de acord ca finalul nu este aproape cum vor unii sa credem,eventual sa cheltuim din nou cu ochii inchisi.dar omul uita si iarta.as vrea sa stiu ce bule ne asteapta in viitor dupa cea imobiliara,in ce vom arunca cu banii dupa ce uitam de constrangerile actuale?
raspunde bule viitoare
cristian dogaru a scris pe 19 ianuarie 2010, 12:12

vom vedea destul de repede o bula a materiilor prime si una a marfurilor alimentare,dupa umila mea parare
raspunde Despre rata
Flavian a scris pe 19 ianuarie 2010, 13:07

Ar mai fi niste bule in domeniul financiar bancar. Iar cea mai mare bula e aceea a banilor de hartie. Dolari, euro sau altele asemena.

Care se vor aprecia (deflatie) in momentul in declansarii fazei urmatoare a crizei si a reinceperii falimentelor majore. Doar pentru ca bula sa se sparga zgomotos (hiperinflatie) in momentul in care se va sparge si bula sistemului financiar-bancar.

Apropo de articol: trebuia mentionat in cazul ratei care poate creste cu 400 de euro, cat era valoarea initiala a acesteia.
raspunde rata-pentru flavian
cristian dogaru a scris pe 19 ianuarie 2010, 13:09

valoarea initiala? pai,la o dobanda efectiva de 5-6%,era doar putin mai mare...

Nu rata ponturile:

Cristian Dogaru

Redactor-sef BaniiNostri.ro. Are o experienta de sapte ani pe piata de capital. A dat, in preistoria bursei, pozitia de broker pe cea de analist si comentator al evolutiilor pietelor financiare. In articolele publicate a avertizat inca de la sfarsitul anului trecut asupra scaderii cotatiilor bursiere si a anticipat deprecierea mai agresiva a cursului de schimb in a doua jumatate a anului. Chiar daca performantele trecute nu reprezinta automat o garantie pentru cele viitoare, principalul sau atu ramane echidistanta fata de furnizorii de servicii si produse financiare, postura din care poate apara eficient interesele clientului incoltit de ofertele subtile de marketing (solicitantul de credite, deponentul, investitorul in fonduri mutuale, speculatorul la bursa etc.).